Emir Kusturica and The No Smoking Orchestra sunt un fenomen semnificativ al mișcării antiglobaliste și un paradox unic al mediului în care au apărut. Sunt mai faimoși și mai recunoscuți pe scena internațională decât în țara lor de origine.

Aclamat la nivel internațional, regizorul iugoslav Emir Kusturica a devenit unul dintre cei mai creativi directori de cinema din anii 1980 și ’90. Născut la Saraievo și educat la distinsa Academie FAMU din Praga, a început să regizeze pentru televiziunea iugoslavă, înainte de a debuta cu filmul „Îți amintești, Dolly Bell?” în 1981, peliculă care a câștigat prestigiosul premiu Leul de Aur în cadrul Festivalul de Film de la Veneția din acel an.
Un „amestec exploziv de sunete de tip nitroglicerină”, care face imposibil ca cineva să rămână pe scaunul său … indiferent unde e: în Paris, Buenos Aires, Tokyo, New York, Kiev, Reykjavik, Sidney, Tel Aviv, Montreal, Sao Paolo, Viena, Moscova, Ciudad Mexic, Berlin, Madrid sau Bruxelles.

”maimult”

La mijlocul anului 1986, Kusturica, deja un regizor de film consacrat, a început să cânte la chitara bas în cadrul trupei Zabranjeno Pušenje, o trupă de punk rock din Sarajevo. În afară faptului că era prieten cu membrii trupei și le admira muzica, includerea sa în trupă a avut de a face și cu situația dificilă pe care trupa a avut-o în urma scandalului politic și mass-media cauzat de declarațiile făcute de solistul lor, Nele Karajlić.

Așa numita „afacere Marshal”, care s-a defășurat la sfârșitul anului 1984 și începutul anului 1985 a limitat accesul trupei la mass-media, cauzând ca al doilea album să se vânde prost; în plus, trei dintre cei șase membri au părăsit trupa iar nefiind pe deplin implicat în viața trupei de zi cu zi, Kusturica, a părăsit și el trupa în 1988.

Kusturica a revenit la grup, în urma succesului cu filmul „Pisica neagră, pisica albă” iar numele trupei s-a schimbat în Emir Kusturica & The No Smoking Orchestra. În 1999 au înregistrat un nou album, “Unza Unza Time”, produs de casa de discuri Universal, precum și un videoclip, regizat de Emir Kusturica.

Emir Kusturica and The No Smoking Orchestra sunt nomazi născuți în mod natural, purtători de bucurie și simboluri ale libertății. Libertatea este puterea care le permite să se simtă ca acasă pe orice scenă. În fiecare concert, aceștia arată imaginea unei libertății absolute, lucru pe care toți oamenii și-l doresc.

”maiputin”